DEMOCRAŢIA COSTĂ – Cât costă democraţia lui Băsescu şi cât a lui Ponta şi Antonescu

 Şase referendumuri în 23 de ani

După Revoluţie, în România au fost organizate, la nivel naţional, şase referendumuri, în cazul a patru dintre ele iniţiatorul sau cel vizat fiind Traian Băsescu.

Primul referendum postdecembrist a avut loc în 8  decembrie 1991 pentru aprobarea Constituţiei României. Referendumul a fost organizat de puterea de atunci, reprezentată de FSN. La urne s-au prezentat 10.948.468 de alegători, dintre care 77,3% au optat “pentru” aprobarea noii Constituţii a României.

  Următorul referendum a fost organizat 12 ani mai târziu, în 18 – 19 octombrie 2003, în timpul guvernării PSD, pentru revizuirea Constituţiei. Din cei 17.842.103 de alegători înscrişi pe liste au votat 9.938.441, reprezentând 55,7%. Pentru Constituţia revizuită au spus “Da” 8.915.022 (89,70%). Referendumul a costat 300 de miliarde de lei vechi, reprezentând, în principal, cheltuielile aferente celor 15.724 de secţii de votare, dar şi a popularizării lui cu vedete autohtone şi spoturi publicitare. Costurile s-au ridicat la 8,5 milioane de euro.

 18 milioane de euro pentru prima încercare de demitere a lui Băsescu

În 19 mai 2007, într-o zi de sâmbătă, a avut loc al treilea referendum postdecembrist, cel pentru demiterea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, ca urmare a deciziei Parlamentului din 19 aprilie. PSD a iniţiat atunci suspendarea şefului statului pe motiv că a încălcat Constituţia.

La întrebarea “Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?” au răspuns „DA” 2.013.099 de români, reprezentând 24,75% din numărul celor prezenţi la urne, în timp ce 6.059.315 (74,48%) de români cu drept de vot au spus “Nu”.

  Pentru acest scrutin, Guvernul, condus de Călin Popescu Tăriceanu, a alocat 60 de milioane de lei (în jur de 18 milioane de euro).

 

13,5 milioane de euro pentru un referendum invalid

Şase luni mai târziu, românii au fost chemaţi din nou la urne pentru a vota la referendumul privind introducerea sistemului de vot uninominal, la propunerea preşedintelui Traian Băsescu. La scrutinul din 25 noiembrie 2007 au participat 4.851.470 (26,51%) din totalul de 18.296.459 persoane cu drept de vot. În ciuda rezultatului covârşitor în  favoarea introducerii  sistemului de vot uninominal, referendumul a fost declarat invalid în baza legii care spune că trebuie înregistrat un prag electoral de minimum 50% plus unu.

  Suma alocată pentru acest referendum a fost de 47.349.000 de lei (13,5 milioane de euro), potrivit Hotărârii de Guvern numărul 1.327 din 31 octombrie 2007 referitoare la cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României. Banii au fost puşi la dispoziţia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Afacerilor de Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, respectiv a Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Naţional de Statistică, sume alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

1,5 milioane de euro unicameral cu 300 de aleşi

Preşedintele Traian Băsescu a iniţiat în 2009 un nou referendum, de data aceasta pentru un Parlament unicameral cu un număr maximum de 300 de persoane.

Referendumul a avut loc în România la 22 noiembrie 2009, în acelaşi timp cu primul tur al alegerilor prezidenţiale şi din acest motiv şi costurile au fost mai reduse, 6,52 milioane de lei, adică 1,5 milioane de euro.

Buletinele de vot cu cele două întrebări ale referendumului au fost tipărite în două culori diferite, buletinul de vot nr. 1 în culoarea negru, iar buletinul de vot nr. 2 în culoarea albastru. Cele două întrebări au fost: “Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?” şi “Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?”.

Rezultatul referendumului a fost: 77,78% din alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari.  prezenţa fiind de 50,95%.

Pentru a fi validat, era nevoie de prezenţa la urne a unui procent de 50%+1 din numărul de alegători. Prezenţa a fost de 50,95%. Astfel că referendumul a fost validat.

Ultima suspendare a lui Traian Băsescu a costat 21 milioane de euro

Ultimul referendum la care au  fost chemaţi toţi românii l-a avut în centru tot pe Traian Băsescu. De data aceasta a fost pentru demiterea lui din funcţie, după ce Parlamentul a votat, la 6 iulie 2012, suspendarea preşedintelui. Astfel, la 29 iulie, s-au prezentat la urne 46,24% dintre românii cu drept de vot. Deşi votul a fost, în majoritate, în favoarea demiterii, referendumul a fost declarat invalid pentru că nu a fost atins pragul de 50%+1. Pentru organizarea referendumului s-au plătit, din Fondul de rezervă bugetară, 95,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 21 de milioane de euro.

 

Calculele lui Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu afirmă că organizarea unui nou referendum nu trebuie văzută din perspectiva unor noi costuri, ci invers, prin prisma faptului că se pot economisi 80 de milioane de euro în patru ani.

“Cât ne costă 288 de parlamentari? Indemnizaţia plus indemnizaţiile de şedinţă – circa 1.500 de euro pe lună de parlamentar. Suma forfetară, pentru birou, salariaţi, şofer, maşină – 2.500 de euro de parlamentar. Cazarea – circa 1800 de euro de parlamentar. Toate înseamnă, într-un ciclu electoral, 80 de milioane de euro. Este replica mea la cei care spun cât ne costă referendumul. Nerespectarea referendumului ne costă 80 de milioane”, a spus Traian Băsescu marţi seara, la B1 TV.

Şeful statului mai spune că pentru el un Parlament unicameral este “o chestiune de conştiinţă”. “Eu îmi termin mandatul şi românii îmi vor reproşa acest fapt. Românii să decidă, în definitiv”, a mai spus el.

 

De unde vrea Ponta să ia banii

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că în Comisia pentru revizuirea Constituţiei s-a votat deja în favoarea unui Parlament bicameral şi că USL rămâne ferm în această privinţă, precizând că nu vor exista două referendumuri privind modificarea Constituţiei.

Totodată, premierul a dat de înţeles că cheltuielile pentru un referendum iniţiat de Traian Băsescu ar putea fi decontaţi din banii alocaţi Administraţiei Prezidenţiale.

“Şi dacă nu sunt 50% dintre români să vină la vot (n.r. referendum), o să tai din bugetul preşedintelui banii de referendum? Ce vrea domnul preşedinte, treaba lui. Noi avem foarte multe lucruri de făcut, nu de vorbit. Este dreptul domnului preşedinte să facă ce referendumuri doreşte”, a spus premierul Ponta miercuri.

253 de milioane de euro, costul a 588 de parlamentari în patru ani de mandat

După alegerile parlamentare de anul trecut, numărul de parlamentari a crescut cu 117, comparativ cu legislatura trecută, ajungând la 588 – 394 de deputaţi şi 176 de senatori. gândul a scris anul trecut că cei 117 aleşi vor costa peste 32 de milioane de euro în următorii patru ani.

Pentru 2013 bugetul comun al Camerlor Deputaţilor şi Senatului este de 284.431.000 (reprezentând 63.250.461 de milioane de euro la  cursul actual al BNR). La cifrele actuale pentru patru ani de mandat, cei 588 de aleşi costă 253 de milioane de euro. Aceste costuri înseamnă cheltuielile de personal (salarii, diurne, deplasări, şoferi, birouri, maşină), contriibuţiile la asigurările sociale, precum şi cheltuieli pentru bunuri şi servicii.

În cazul în care Parlamentul ar rămâne cu o singură cameră şi ar fi alcătuit din 300 de aleşi cheltuielile ar arăta altfel.

Camera Deputaţilor are pentru 2013 un buget de 198.291.000 lei, reprezentând circa 44.095.043 de euro la cursul actual al BNR. Dacă cei 394 de aleşi s-ar reduce la 300, potrivit calculelor gândul în baza bugetelor actuale costul pentru un Parlament unicameral cu 300 de aleşi ar fi de 33,69 de milioane  de euro pentru un singur an, respective de 134, 76 de milioane de euro pentru cei patru ani de legislatură. La un calcul simplu un Parlament cu 300 de aleşi ar fi mai ieftin cu aproximativ 120 de milioane de euro.

Adrian Moraru (IPP): Noi furăm acum un milliard de euro, e absurd să nu dăm pentru referendum

În baza costului de anul trecut, pentru un nou referendum ar trebui cheltuiţi cel puţin 21 milioane de euro, bani de la bugetul de stat, respectiv din buzunarul românilor.

Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), este de părere că, în contextul costurilor foarte mari cu achiziţiile publice, preţul unui nou referendum este infim.

“Preşedintele poate să facă referendumul încă o dată. Este un instrument legal şi în acelaşi timp tema legată de parlamentarism este foarte importantă. Nu am o problemă dacă se mai cheltuie nişte milioane de euro. Noi cheltuim anual peste 10 miliarde de euro pe achiziţii publice, din care un milliard se fură. Noi furăm acum un milliard de euro şi să spunem că nu am găsit acum vreo 20 de milioane de euro pentru referendum este absurd. Am şters acum 400 de milioane de euro de la CFR S.A., care trebuiau să se ducă la fondul de pensii şi la sănătate. Acei bani care au fost şterşi trebuie să fie plătiţi tot din buzunarul proştilor de la privat”, a menţionat pentru gândul Adrian Moraru.

Traian Băsescu vrea parlament unicameral cu 300 de membri şi cere referendum cu repetiţie . USL nu renunţă la bicameral şi-şi face socotelile pentru o consultare pe o nouă Constituţie, cu Camera Deputaţilor şi Senat, prevăzute expres. Cât îi costă pe români? Două referendumuri, cel mult 42 de milioane de euro, dacă ar fi să luăm în calcul cea mai scumpă consultare, cea de anul trecut pentru demiterea preşedintelui – 21 de milioane. Nota de plată pentru parlamentarii în plus – 120 de milioane de euro în patru ani, potrivit calculelor gândul.

Continuarea articolului pe gandul.info

Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *