Bucureştenii au dovedit că le place distracţia organizată, zeci de mii de oameni luând cu asalt, cu prilejul Nopţii Muzeelor, expoziţiile de la Muzeul Antipa, MNAR, MNIR, dar şi instituţii care pot fi vizitate gratuit tot timpul anului

    Deşi ziua de sâmbătă nu dădea multe şanse de reuşită ediţiei din acest an a programului Noaptea Muzeelor, din cauza ploii puternice şi frigului care cuprinseseră Capitala, bucureştenii au avut noroc, cerul luminându-se înspre seară, parcă pentru a le da ocazia să umple străzile oraşului într-un du-te – vino între cele 27 de muzee şi instituţii de cultură care şi-au deschis porţile gratuit pentru public pentru o noapte.

    În mod previzibil, Antipa a părut să fie vedeta Nopţii Muzeelor în Bucureşti, mii de oameni formând cozi de peste o sută de metri pentru a vizita gratuit exponatele acestuia, în timp ce la alte instituţii muzeale, ca Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), se intra fără a se aştepta mult.

    Câteva mii de persoane au format o coadă imensă din faţa Muzeului Antipa înspre şoseaua Kiseleff şi până în strada Monetăriei, încă de la ora 19.00, sperând să reuşească să vadă gratuit în această noapte exponatele instituţiei care, în septembrie 2011, s-a redeschis pentru public într-o nouă structură, după aproape trei ani de modernizări. Dar, pe lângă interesul foarte mare al părinţilor şi copiilor, cozile imense de la Antipa au avut şi o altă explicaţie – spre deosebire de alte muzee, aici accesul s-a făcut în grupuri mici de oameni, astfel încât traficul din muzeu să nu fie foarte aglomerat; un astfel de tur al unui grup putea să dureze până la o jumătate de oră.

    După celebra reabilitare, Muzeul Antipa a atras în mod constant numeroşi vizitatori, atât în ziua lansării, pe 17 septembrie 2011, cât şi în fiecare weekend, totul culminând cu această Noapte a Muzeelor, pentru care muzeografii instituţiei s-au pregătit special. Astfel, un imens cap de Deinotherium, o reproducere a scheletului real aflat în interiorul muzeului, a fost amplasat, pe un postament, chiar la intrarea în instituţie, pe scări, stârnind şi mai mult interesul oamenilor, care s-au îmbulzit să-l vadă, spre disperarea jandarmilor care păreau că nu le mai fac faţă.

    Muzeul Antipa a fost singurul care s-a pregătit în mod intens pentru Noaptea Muzeelor, programul acestuia debutând chiar de vineri, la ora 21.30, când 20 de copii s-au mutat pentru o noapte în instituţia care găzduieşte faimosul schelet de Deinotherium gigantissimum, lângă care micuţii au spus poveşti, s-au jucat şi au dormit. Iar capul uriaş de Deinotherium, amplasat în faţa Antipa, a fost creat special pentru evenimentul de sâmbătă, fiind montat destul de târziu, în jurul orei 21.00.

    Deşi era prevăzut ca Muzeul Antipa să-şi închidă porţile la miezul nopţii, în jurul orei 00.30, coada din faţa instituţiei continua să se întindă până spre Muzeul Ţăranului Român, sute de oameni, inclusiv copii de 3-4 ani, aşteptând să intre în instituţie şi nepărând dornici să plece la casele lor. Acest lucru i-a făcut pe reprezentanţii muzeului să prelungească programul de vizitare până la ultimul doritor.

    Până la ora 00.30, Antipa fusese vizitat de circa 17.000 de persoane, după cum au estimat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii muzeului.

    Peste drum de Antipa, la Muzeul Naţional de Geologie – în care vizitatorii puteau admira eşantioanele expuse în Sala “Flori de Mină”, două dintre sculpturile lui Adrian Ilfoveanu, dar şi expoziţia temporară “Dobrogea între pământ şi mare, amprenta timpului şi a omului”, organizată sub egida Ambasadei Franţei -, o coadă de sute de persoane se formase încă de la ora 21.00, iar după miezul nopţii încă mai erau câteva zeci de persoane care doreau să intre în instituţie.

    Spre deosebire de Muzeul Antipa şi Muzeul de Geologie, la Muzeul Ţăranului Român, unde de asemenea a putut fi vizitată gratuit expoziţia “Dobrogea între pământ şi mare, amprenta timpului şi a omului” – realizată în paralel în cele trei muzee vecine din Piaţa Victoriei (Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Muzeul Naţional de Geologie) -, oamenii au putut intra mai uşor, fără a sta la coadă. Expoziţia deschisă în Sala Foaier a Muzeului Naţional al Ţăranului Român se articulează în jurul omului, a prezenţei sale pe teritoriul Dobrogei – din cele mai vechi timpuri şi până în prezent. Arheologi şi etnologi au recompus un spaţiu în care îşi povestesc aventurile, între bucuria descoperirii şi constrângerile ştiinţifice.

    Alte puncte de atracţie pe harta muzeelor bucureştene sâmbătă noapte au fost şi Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), dar şi Muzeul George Enescu, unde de asemenea s-au format cozi de câteva sute de persoane, care au aşteptat timp îndelungat să ia parte la activităţile pregătite de cele două instituţii.

    La Muzeul Naţional “George Enescu” din Bucureşti, Noaptea Muzeelor a inclus concerte de muzică universală şi tradiţional-românească în interpretări orchestrale, corale şi de cameră, înspre ora 00.30 cozile din faţa instituţiei mai numărând doar câteva zeci de persoane.

    În schimb, la MNAR, după ora 00.00, încă mai aşteptau la cozi câteva sute de persoane. Noaptea Muzeelor din acest an a stat la MNAR sub semnul detaliului semnificativ. Vizitatorii au avut ocazia să descopere că arta constă (şi) în detalii – atât în galeriile muzeului (Galeria de Artă Europeană şi Galeria Naţională), cât şi în curtea acestuia. Studenţii Universităţii de Arte din Bucureşti au reinterpretat pentru eveniment, în manieră proprie, detalii din lucrările aflate în galerii, copiii au fost invitaţi la traseele “Ocheşte detaliul”, iar vizitatorii au putut asista la un concert susţinut de Luiza Zan, dar şi la mini-recitaluri de muzică clasică.

    Şi peste drum de MNAR, la Biblioteca Centrală Universitară, câteva zeci de persoane încă aşteaptau în jurul orei 00.00 să meargă în turul gratuit al instituţiei pregătit special pentru acest eveniment. La BCU, vizitatorii puteau opta pentru tururi ghidate sau pentru a vizita două dintre secţiunile sale, Corpul Fundaţie şi Corpul Boema.

    Câteva sute de metri mai departe, tot pe Calea Victoriei, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) şi-a întâmpinat vizitatorii, care intrau şi ieşeau în număr foarte mare, cu exponatele din Tezaurul Istoric şi Lapidarium, dar şi cu numeroase recitaluri muzicale şi de teatru şi expoziţii, printre care şi cea cu “Cadourile familiei Ceauşescu”, organizată special pentru această noapte. În cadrul acestei expoziţii, organizată sub sloganurile “De prin lume adunate şi lui Ceauşescu date” şi “Prietenii mei, dictatorii”, publicul putea admira statuete de fildeş, numeroase tablouri cu chipul fostului dictator, chei oferite de şefi de state, pumnale, figurine, dar şi un exponat inedit care stârnea râsul vizitatorilor – Diploma de cetăţean de onoare al “Lumii lui Walt Disney” (statul Florida), acordată lui Nicolae Ceauşescu în 21 aprilie 1973.

    La MNIR, publicul a fost de asemenea întâmpinat de celebra şi controversata statuie a lui Traian cu lupoaica, care era intens luminată şi părea să se lupte pentru titlul de “cea mai fotografiată statuie din Bucureşti”.

    Până în jurul orei 23.00, MNIR fusese vizitat de circa 10.000 de persoane, după cum au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii muzeului.

    Un alt punct de mare interes este un obiectiv care s-a alăturat în premieră anul acesta Nopţii Muzeelor – Foişorul de Foc, în care se află Muzeul Pompierilor. Încă de la ora 20.00, câteva sute de persoane stăteau la coadă pentru a vedea exponatele din celebrul turn şi pentru a observa de sus panorama oraşului. La intrarea în Foişorul de Foc, doi tineri pompieri îmbrăcaţi în costume de paradă îi întâmpinau pe vizitatori, în timp ce vizavi era parcată o maşină de pompieri care atrăgea la rândul său privirile curioşilor.

    Atmosfera părea a fi mult mai relaxată la noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României (BNR), unde vizitatorii – în cea mai mare parte tineri – puteau admira World Press Photo, cea mai importantă expoziţie internaţională de fotojurnalism, care cuprinde peste 170 de lucrări premiate la competiţia internaţională World Press Photo. Expoziţia face parte dintr-un turneu internaţional, care include peste 100 expoziţii, în 45 ţări.

    Tot tinerii păreau a domina şi spaţiile expoziţionale de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), o instituţie la care accesul este mai dificil, având în vedere că se află într-o aripă a Palatului Parlamentului, iar accesul cu maşina în curtea acestuia nu este permis pentru publicul larg. Cu toate acestea, cei care s-au încumetat să meargă la MNAC au putut admira mai multe expoziţii, printre care şi una foarte inedită, “Tronicart 1300”, de Gheorghe Ilea, curator Mihai Pop, în care 56 de capote de Dacia 1300 i-au folosit artistului ca suport pentru operele sale. Astfel, capotele de Dacia sunt obiectele deopotrivă banale şi semantic încărcate, ducând inevitabil cu gândul la realităţile sociale şi politice ale României comuniste, pe care Gheorghe Ilea a intervenit cu pictură, desen şi text.

    Interesul brusc şi imens al oamenilor pentru muzee a fost cu atât mai bizar în cazul unor instituţii care pot fi vizitate gratuit tot timpul anului, ca Muzeul Naţional al Aviaţiei Române şi cimitirul Bellu.

    Muzeul Aviaţiei a fost luat cu asalt de oameni, în jurul orei 22.00, sute de persoane, în general tinerii sau părinţi cu copii, intrând pe porţile instituţiei, înfruntând chiar şi noroiul provocat de ploaia care tocmai căzuse. La singura instituţie cu profil aeronautic din ţară, oamenii au putut admira avioane civile şi militare, staţii de radiolocaţie, tehnică de artilerie antiaeriană şi rachete sol-aer, machete, uniforme, decoraţii şi documente de arhivă.

    Foarte căutat a fost, sâmbătă seară, şi cimitirul Bellu, care şi-a pus “straiele de sărbătoare”: sute de vizitatori au început să se plimbe pe aleile luminate cu lumânări, pe trasee pregătite de administraţia cimitirului, încă de la ora 19.00.

    Cimitirul Bellu a fost şi “locul de pelerinaj” al lui Sorin Oprescu, primarul general al Bucureştiului, care, după ora 19.00, a mers, alături de actorul George Ivaşcu şi de soţia acestuia, Alice Barb, dar şi de academicianul Răzvan Theodorescu, la mormântul dramaturgului I.L. Caragiale şi la cel al arhitectului Ion Mincu, la acesta din urmă fiind sfinţită şi o troiţă.

    De altfel, tot programul de la cimitirul Bellu dedicat Nopţii Muzeelor a fost organizat în jurul celor două personalităţi, anul acesta împlinindu-se 100 de ani de la decesul acestora. În acest sens, în capela mare a cimitirului a fost amenajată o expoziţie comună care le-a fost dedicată, iar în mijlocul capelei a tronat un portret al lui Barbu Bellu, ministru al Cultelor în 1862 şi ministru al Justiţiei în 1863, cel care a donat terenul unde a fost amenajat cimitirul.

    În deschiderea manifestărilor de la Bellu, Răzvan Theodorescu a spus că Secţia de Arhitectură, Arte şi Audiovizual a Academiei Române – pe care acesta o conduce – a propus ca Ion Mincu să devină membru al Academiei postmortem.

    “Cimitirul Bellu este acum ceea ce trebuie să fie, mai mult decât un muzeu, este un templu (…) neamul românesc stă pe umerii a trei uriaşi – poetul naţional Mihai Eminescu, istoricul naţional Nicolae Iorga şi dramaturgul naţional I.L. Caragiale”, a spus Theodorescu, în momentul în care la mormântul lui Caragiale, care este înconjurat de mormintele celorlalte două personalităţi ale culturii române, a fost depusă o coroană de flori.

    Totodată, Răzvam Theodorescu a spus că, fără spiritul lui Caragiale şi cel al unui alt mare creator român, arhitectul Ion Mincu, poporul român n-ar fi aşa cum este astăzi “nici pe dinăuntru, nici pe dinafară”.

    La rândul său, Sorin Oprescu a spus că vede evenimentul organizat la cimitirul Bellu în amintirea lui Caragiale şi a lui Mincu ca “o întâlnire prietenoasă şi respectuoasă faţă de înaintaşi”.

    Actualul primar a profitat de vizita la cimitirul Bellu pentru a strânge mâinile curioşilor adunaţi în jurul lui şi pentru a discuta cu câţiva dintre aceştia, având în vedere că este în campanie electorală.

    La ediţia din acest an a Nopţii Muzeelor s-au alăturat în premieră, în afară de Biblioteca Naţională şi Foişorul de Foc, şi instituţii precum Muzeul Minovici de Artă Veche Apuseană şi Şcoala Centrală.

    Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes care se află deja la a opta ediţie şi este sărbătorit de aproximativ 3.000 de muzee din Europa, dintre care circa 100 sunt din România. Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) este partener oficial al evenimentului la nivel internaţional, coordonând desfăşurarea Nopţii Muzeelor în ţară.

    Muzee din peste 30 de oraşe din ţară (Aiud, Alba Iulia, Alexandria, Bacău, Baia Mare, Botoşani, Bran, Braşov, Brăila, Bucureşti, Caransebeş, Constanţa, Ciucea, Cluj-Napoca, Craiova, Dej, Deva, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sf. Gheorghe, Sibiu, Sighişoara, Sinaia, Slatina, Slobozia, Târgovişte, Târgu-Jiu, Tîrgu-Mureş şi Turda) şi-au aşteptat vizitatorii sâmbătă în nocturnă.

    Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor.

Sursa: mediafax.ro

Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *