Categoric bilă albă Daniel Fenechiu

       

            Bună ziua stimate coleg/stimată colegă și mulțumim pentru amabilitatea de a răspunde întrebărilor transmise de confrați și sistematizate de ADSA.

  1. [ADSA] Duminică, 19.05.2019, au loc alegerile pentru organele de conducere ale Baroului București, alegeri la care candidați pentru demnitatea de consilier. Spre deosebire de alți ”ani electorali” – 2007, 2011 sau 2015, anul acesta nu au existat dezbateri, campania constând practic în prezentarea de către candidați a unor ”prezentări” și, eventual, a unor programe pe site-urile de specialitate sau pe rețelele de socializare. De ce credeți că lipsește dezbaterea în această campanie? Nu ar fi necesară? V-ați fi dorit dezbateri? Aţi făcut vreun demers concret în acest sens?

R: [Mihai Rapcea] Există din păcate o îndelungată tradiție a conducătorilor profesiei noastre, de a evita contactul cu alegătorii – mai ales în perioada preelectorală, pentru a nu fi nevoiți să dea prea multe explicații cu privire la activitatea lor precedentă din cadrul Baroului București – şi nu numai. Deoarece marea masă a avocaților se confruntă în continuare cu probleme ce le afectează grav activitatea (problema inechităților de la oficii, problema restrângerii atribuțiilor avocatului, pierderea unor prerogative profesionale, lipsa de comunicare cu autoritățile, lipsa de susținere a avocatului din partea organelor de conducere ale profesiei, etc.), se evită abordarea responsabilă a acestor probleme şi căutarea de soluții concrete.

  1. [ADSA] Care este motivul care v-a determinat să candidați? Ați mai candidat și în anii trecuți? De ce credeți că anul acesta va fi altfel?

R: [Mihai Rapcea] Candidez la funcția de consilier în cadrul Consiliului Baroului București deoarece sunt sătul de pasivitatea şi dezinteresul dovedite pe parcursul ultimelor mandate, de un număr de consilieri ce îşi perpetuează existența în acest consiliu în mod nejustificat. Consider că Baroul Bucureşti are nevoie de lideri tineri, energici, cu iniţiativă, receptivi la problemele profesiei, capabili să identifice soluţii şi să le pună în aplicare. Am candidat şi în urmă cu 4 ani pentru aceeaşi poziţie însă din păcate cererea mea de înscriere nu a fost validată la acel moment. De această dată însă, sunt pregătit să mă lupt la vot cu cei ce ocupă degeaba locul de consilieri, pentru a rezolva odată pentru totdeauna probleme ce trenează de ani de zile şi nemulțumesc pe marea majoritate a confraților.

  1. [ADSA] Cum apreciați activitatea în ansamblu a Consiliului Baroului București în acest mandat? Dar a Decanului și a Prodecanilor? Concret, plusuri și minusuri.

R: [Mihai Rapcea] Slabă. Se putea face mult mai mult, enorm de mult chiar, în cei 4 ani care au trecut de la noua compunere a actualului Consiliu. Din păcate, avem consilieri cu activitate didactică (cum este cazul dlui profesor Hotca) şi ale căror prezenţă la şedinţele de consiliu – în ultimii 4 ani de mandat – poate fi numărată pe degetele de la cele două mâini ! Avem consilieri care deşi încasează indemnizaţii suplimentare pentru conducerea activităţii unor departamente din cadrul baroului Bucureşti, le încasează degeaba, căci nu se vede mai nimic, nici un rezultat al activităţii lor în aceşti ultimi 4 ani. Într-un consiliu divizat la vot pe simpatii şi antipatii personale (cum este şi cazul actualului consiliu), Decanul nu are puterea de a schimba lucrurile la modul fundamental. Din păcate, în afara unui suflu nou adus angajaţilor Baroului Bucureşti în relaţia cu avocaţii, a simplificării procedurilor de obţinere a legitimaţiilor şi adeverinţelor şi a modernizării site-ului baroului, nu au existat rezultate notabile în activitatea din ultimii 4 ani a acestui Consiliu, care să fie percepute în mod direct, pozitiv, de către avocatul bucureștean.

În rest, nu pot comenta activitatea celorlalţi consilieri cu funcţii de conducere – cum ar fi prodecanii, deoarece pur şi simplu nu o cunosc – nu doar eu, ci şi marea majoritate a colegilor noştri. Această situaţie se datorează lipsei de comunicare şi deschidere a liderilor profesiei, care au înţeles să îşi “oculteze” activitatea din consiliu, prin inserarea in regulamentul sedinţelor a unor prevederi ce impun obligativitatea ne-divulgării de către consilieri a discuţiilor purtate în cadrul şedinţelor de consiliu. Consider o astfel de măsură ca fiind scandaloasă şi cer cu fermitate eliminarea ei. Dacă instituţii mult mai importante, cum sunt Consiliul General al Primăriei Municipiului Bucureşti, Curtea Constituţională a României sau comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului României – îşi fac publice dezbaterile din cadrul şedinţelor, nu văd de ce în cazul avocaturii s-ar proceda diferit. În fond, cine ce are de ascuns ?!

  1. [ADSA] Ce obiective v-ați propus? Ce credeți că nu a funcționat bine în activitatea Baroului?

R: [Mihai Rapcea] În cazul în care voi beneficia de încrederea la vot a confraţilor, voi rămâne fidel principiilor şi temelor abordate în campanie şi voi lupta pentru punerea lor în practică. Voi enumera pe scurt câteva din dezideratele mandatului meu de consilier:

– Aș participa, pe cât posibil, la toate ședințele. De bun simț, dar merită amintiti că sunt consilieri care nu prea dau pe la ședințele de consiliu din diverse motive (activități didactice, profesionale, etc.) Exact ca și în cazul examenelor, unde prima condiție pentru a le lua este să te prezinți la ele, fără prezența la ședințe nu îți poți face treaba pentru care ai fost trimis acolo de colegi.
– Transparența activității. Dezbaterile și deciziile din consiliu sunt mult prea puțin cunoscute, asta și datorită regulamentului ce interzice membrilor să dezvăluie chestii din interior. Aș încălca în mod repetat această regulă specifică mafiei până când – fie voi fi dat afară, fie se renunță la ea. Aș scrie săptămânal, sau măcar lunar, un sumar al activităților din consiliu, pe care l-aș publica online sub forma unui jurnal de consilier, pentru ca alegătorii să știe cu ce se ocupă cu adevărat fiecare din cei aleși de ei în funcție, în cei 4 ani de invizibilitate dintre două campanii electorale.
– În consiliu, eu văd câteva direcții principale pe care acesta are datoria să le pună în mișcare:
a) asigurarea bunei funcționări a activității avocaților din baroul respectiv: aici intră partea administrativă (mult simplificată în ultimii 4 ani); partea de dezvoltare a mijloacelor puse la dispoziție avocaților. Aici posibilitățile sunt multiple, și țin doar de interesul și bunăvoința consilierilor: bibliotecă online (cu selecție de noutăți legislative transmise on-line – da, știu că o să sară unii și o să zică că luăm pâinea de la gura INPPA-ului, dar asta e, trebuiau să se gândească primii, nici acum nu e prea târziu să o facă, în cadrul programelor de pregătire profesională continuă – dar ups, pe astea nu poți lua bani); Aș lupta pentru eliminarea regulilor împovărătoare de genul comunicării atestărilor către barou și eliminării sancțiunilor pentru necomunicarea acestora.
b) asigurarea bunei funcționări a activității avocaților în general: prin comunicarea inter-instituțională cu CSM-ul, Ministerul Justiției, Parchetul General și Parlamentul. Așa cum s-a dovedit prin activitatea extrem de eficientă a senatorului-consilier Daniel Fenechiu, se pot rezolva extrem de multe lucruri prin relaționarea cu instituțiile relevante, prin delegarea unor persoane pentru o activitate continuă de comunicare (de tip lobby), sau prin semnarea unor parteneriate cu instituțiile respective. Aici, la acest capitol, am rezolva deziderate de genul: accesul pe bază de parolă și user acordate fiecărui avocat, în baza de date a Evidenței informatizate a populației, pentru verificarea datelor în condiții similare oferite notarilor; user și parolă în sistemul ECRIS, pentru vizualizarea încheierilor, redactărilor și dosarelor, în condiții similare celor oferite judecătorilor, procurorilor și judecătorilor; semnarea unui protocol cu CSM-ul prin care să obținem obligarea colegiilor de conducere ale instanțelor să oblige completele de judecată să stabilească lista ședințelor de judecată PE ORE, pentru a nu ne mai călca în picioare cu toții, de la orele 8.30; să stabilească obligativitatea reluării programelor de audiență pentru avocați cu conducerea instanțelor sau parchetelor sau cu procurorii de caz; să obligăm prin semnare de protocol Ministerul de Interne să dea eficiență prevederilor legii avocaților în sensul recunoașterii delegației avocațiale drept împuternicire suficientă pentru obținerea actelor de cazier judiciar pentru clienți (în prezent, în mod absurd, avocaților li se cere să prezinte procuri notariale pentru ridicarea cazierelor judiciare !);
c) Organizarea corectă a serviciul de asistență judiciară din oficiu. Soluțiie sunt simple și evidente pentru toată lumea. Eliminând factorul uman – prin implementarea unui sistem de distribuire aleatorie a delegațiilor, făcând verificări periodice la SAJ, cu publicarea listelor celor care prestează asistența la oficii, cu sumele încasate de fiecare, se poate normaliza activitatea de acolo. Doar să se vrea.
d) Implementarea unui sistem online de publicare a ordinii de zi a ședințelor și a procesului verbal al acestora, cum se face și la case mai mari (CCR, Comisii parlamentare, consiliul PMB, etc.) Și se pot face și transmisiuni online când e cazul, căci există departament tehnic și e ușor de făcut.
e) Verificarea periodică, cu rapoarte (dare de seamă) a consilierilor însărcinați cu diverse servicii. Din experiența proprie am constatat că unele sesizări sunt ținute la sertar în nelucrare datorită consilierilor desemnați să se ocupe de ele, de unde și suspiciuni de favoritism, care trebuie să dispară într-un consiliu corect.
f) Un club al avocaților bucureșteni. Se poate face ușor și cu bani puțini. Am vrut să-l facem pe ADSA dar datorită adversităților politice actuale, nu s-a putut obține statutul de asociație de utilitate publică. Există multe alte asociații ale avocaților, unele chiar înființate de către Baroul București, care pot depune solicitare pentru obținerea statutului de ONG de utilitate publică. Avantajul obținerii acestui statut este acela că există posibilitatea de obținere a unui sediu cu chirie modică, sau chiar gratuit, de la autorități. Am putea obține – din spațiul imens ce există nefolosit în Biblioteca Națională (vis-a-vis de Tribunalul București) a unui spațiu unde să organizăm un club al avocaților cum am văzut în Londra: cu sală de lectură, un loc unde să accesezi gratuit programe legislative, să printezi/copiezi chestii, un mic bar-restaurant cu prețuri mici pentru avocați (cum au și magistrații la ultimul etaj al Tribunalului), sală de fitness sau jocuri de societate gen biliard, etc. Pe bază de abonament, cu o cotizație modică a membrilor, îl punem pe picioare.
g) Să implicăm cât mai mulți colegi în activități sociale și civice. Știu că sună desuet, dar treaba asta va crește respectul față de avocați și rolul lor în societate, schimbând percepția publicului despre avocatul-rechin-nemilos. Ar merita făcut un gen de telefon gratuit pentru victimele abuzurilor sau un program pentru consultații gratuite – limitate la informarea generală cu privire la drepturile persoanelor ce apelează la aceste servicii (fără consultații pe cazuri concrete, ce trebuie să facă obiectul activității remunerate).                                           h) Găsirea unei soluții pentru lipsa asigurărilor medicale pentru avocați. Fie virăm cei 5% din excedentul încasat de Casa de Asigurări a Avocaților către Casa de Sănătate de Stat, fie căutăm soluții proprii. Știu că unora li se pare naivă ideea de a construi un spital al avocaților, dar hei, au reușit alții cu bani mult mai puțini (gen Becali) și nu reușim noi, care construim centre de sănătate la Techirghiol, de care nu apucăm să beneficiem ?! În campaniile trecute se propusese încheierea unor asigurări colective de sănătate în sistem privat, însă nu poți obliga pe nimeni să participe și fără a ști cu certitudine numărul doritorilor, nu poți negocia niște condiții avantajoase. În fine, discuția poate fi reluată și se pot găsi soluții cu bună credință și interes pentru colegi.
Sunt convins că există multe alte probleme și soluții la ele, pe care eu nu le-am identificat și enumerat deoarece nu m-am lovit de ele. Însă în sistemul propus de mine, comunicarea și transparența activității conducerii va aduce cu sine încredere reciprocă (între alegători și aleși) dar și propuneri de teme și soluții. Ceea ce ne dorim cu toții (chiar dacă unii doar la nivel declarativ și doar în campania electorală).

  1. [ADSA] Unii confrați acuză organele profesiei de lipsă de transparență… Cum comentați? Ar fi mai bine să fie publice ședințele consiliului? Eventual să fie transmise live?

R: [Mihai Rapcea] DESIGUR. Transparența decizională reprezintă primul pas spre o informare corectă şi completă. Şi abia de aici încolo încep celelalte: comunicarea, respectul datorat confraților alegători…

  1. [ADSA] Alții spun că organele profesiei ocolesc problemele reale ale avocaturii, cum ar fi: comportamentul arogant, discreționar și abuziv a unor magistrați, șicanele de la arhivele instanțelor, lipsa locurilor de parcare din incinta instanțelor… Cum comentați?

R: [Mihai Rapcea] În condițiile în care avem consilieri inactivi – la propriu, care se perpetuează în consiliu de mai multe mandate, era inevitabilă instituirea unei stări de lâncezeală şi lipsă de reacţie la nivelul organelor de conducere ale profesiei. Reactivitatea la evenimente, mobilitatea şi confraternitatea presupun efort şi energie, calităţi din păcate străine multora din actualii consilieri – obişnuiţi cu atmosfera călduţă, intimă şi fugitivă a actualelor şedinţe de consiliu.

  1. [ADSA] Există confrați care cred că Legea nr. 51/1995 este depășită de vremuri. Credeți că avem nevoie de o nouă lege? Dacă da, ce anume ar trebui schimbat?

R: [Mihai Rapcea] Sunt multe de discutat aici, iar subiectul excede din păcate limitelor acestei campanii. Lupta pentru o lege modernă a avocaturii trebuie să aibă în vedere – principial, dezideratul USURĂRII activității avocatului, iar nu cel al împovărării cu obligaţii suplimentare, inutile din punct de vedere practic.

  1. [ADSA] Cum vedeți actuala reglementare a publicității formelor de exercitare a profesiei? Ar fi benefică o liberalizare totală?

R: [Mihai Rapcea] Desigur. Dacă tot ne raliem la principiile şi valorile europene, este cazul să preluăm câte ceva şi din spiritul economiei de piaţă occidentale. În Europa, avocaţii au dreptul la apariţii în media, la reclame plătite, fără nici un fel de restrângeri. Trebuie să ţinem pasul cu noile tehnologi şi realităţi sociale, să nu ne osificăm în mentalităţi retrograde, tributare altor timpuri.

  1. [ADSA] Cum ați vedea ideea ca fiecare confrate care ocupă o demnitate în profesie să prezinte periodic, anual sau semestru, un raport detaliat de activitate, care să fie postat pe site-ul Baroului?

R: [Mihai Rapcea] O idee excelentă ! Achiesez la ea. Astfel vom putea avea o imagine clară a parcursului activităților fiecărui consilier.

  1. [ADSA] Se tot vorbește de informatizare, de dosarul electronic… Instanțele din Ardeal utilizează deja aceste facilități de ani buni. Cunoașteți demersurile făcute de actualul Consiliu în acest sens? Dumneavoastră ce ați face?

Ca și consilier al Baroului București cum vedeți această problemă? Concret, ați întreprins vreun demers?

R: [Mihai Rapcea] În afară de senatorul şi avocatul Daniel Fenechiu, care a adresat pe parcursul ultimilor ani, alături de mine – în calitate de membri şi reprezentanţi ai ADSA, solicitări CSM-ului şi Ministerului Justiţiei, nu cunosc să se fi efectuat alte demersuri în acest sens. Din păcate, în lipsa susţinerii din partea celorlalţi consilieri şi chiar membrii ai UNBR-ului, nu s-a putut concretiza nimic.

  1. [ADSA] Sunt avocați care i-ar dori un sediu nou, modern și care să ofere o serie de facilități pentru confrați – o bibliotecă, un club al avocaților, spații de discuții… Are Baroul București rezerve financiare pentru un sediu nou?

R: [Mihai Rapcea] Când ai cheltuieli anuale de un milion de euro, doar cu sediul şi personalul, te poţi gândi pe termen lung la o reajustare a resurselor şi eventual la un sediu nou, modern.

  1. [ADSA] Cu privire la rolul Baroului București în cadrul Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România și a Comisiei Permanente, există voci care spun că acesta nu prea există, deșii avem o reprezentare consistentă… Cum comentați?

R: [Mihai Rapcea] UNBR-ul este condus de un nucleu dur de consilieri şi decani, în frunte cu Gheorghe Florea. Atâta vreme cât rețeaua domnului Florea va rămâne dominantă în UNBR, nu vom putea face nici o schimbare majoră în avocatura românească.

  1. [ADSA] Aveți în vedere măsuri concrete de sprijinire a avocaților aflați la început de drum, altele decât furnizarea unor robe? Dacă da, la ce vă gândiți?

R: [Mihai Rapcea] Sunt multe şi la îndemână, doar bunăvoință să existe. avem exemplul barourilor din alte ţări europene. Dar să nu anticipăm…

  1. [ADSA] Cum vedeți dialogul interprofesional? Credeți că actualul Consiliu a făcut ce trebuia în acest sens? Dacă nu, ce este de făcut?

R: [Mihai Rapcea] Lipsa dialogului între conducere și avocați pe de-o parte dar și între conducere și celelalte instituții relevante – reprezintă „rădăcina tuturor relelor” cu care ne confruntăm in activitatea noastră de zi cu zi. Est deci esențială o bună comunicare, bazată pe transparență, încredere și respect reciproc.

  1. [ADSA] Mandatele decanilor sunt limitate la două… Credeți că ar fi un pas înainte ca și în ceea ce privește președintele UNBR și consilierii barourilor să fie instituită o limitare? Cum motivați răspunsul?

R: [Mihai Rapcea]  ar fi extraordinar să putem scăpa de eternul președinte UNBR, care ține de atâția ani profesia de avocat in Evul Mediu întunecat al unei ocultări cvasitotalitate a activității UNBR. Este de noaptea minții să avem la cunducerea Casei de Asigurări a Avocaților și la UNBR președinți eterni, a căror mandat rivalizează doar cu cel al lui Mugur Isărescu la Banca Națională a României.

  1. [ADSA] Dacă ar fi să dați bile – albe și negre – actualilor consilieri, cum le-ați distribui? Cui bile albe, cui bile negre?

R: [Mihai Rapcea]  Categoric bilă albă Daniel Fenechiu, pentru activitatea de excepție fructificată in acest ultim an. O bilă in/yang (jumătate albă, jumătate neagră) consilierului Ion Dragne. Ca decan, am fi avut așteptări mai mari de la dânsul în nominalizarea colegilor „dezirabili” alături de care își dorește să continue în consiliu. Introducerea de către dânsul pe lista „tinerelor speranțe” a unor persoane cu vădite probleme de moralitate și integritate ridică suspiciuni majore cu privire la buna informare a d-lui Dragne, ori mai grav, cu privire la buna credință. Conform proverbului românesc „cine se aseamănă, se adună”, am văzut nominalizate în echipa d-lui Dragne persoane ce nu fac cinste profesiei de avocat.

Bile negre au consilierii Ciobanu, Teodosiu, Tănăsescu, Hotca, Nemeș, a căror activitate este minunată, dar după cum se vede din poziția noastră de simpli confrați, lipsește cu desăvârșire.

L-am lăsat la urmă pe Mihnea Stoica, un candidat cu potențial, care ar fi trebuit să facă mai mult în cei 8 ani de consilier. Sper că a învățat măcar acum că faptele iar nu vorbele sunt cele care contează în final, iar oamenii te judecă după ceea ce lași în urmă.

Restul ? Inexistenți !

  1. [ADSA] Candidați și pentru un mandat de reprezentant la Congresul Avocaților. Ce așteptări aveți de la Congres?

R: [Mihai Rapcea] Slabe șanse de schimbare. Dacă nu vom avea „intariri” din țară la Congres, Bucureștiul chiar majoritar, nu poat face schimbarea pe care ne-o dorim cu toții de atâta timp.

  Domnule coleg/Doamnă colegă, vă mulțumim pentru deschidere și vă dorim succes!

Interviu RAPCEA MIHAI – Candidat la Consililul Baroului Bucuresti

Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *