Va fi ultima oara cand votam duminica, Cu mine decan, vom vota electronic, dupa amiaza, in timpul saptamanii!

Bună ziua stimate Domnule Prodecan și vă mulțumim pentru amabilitatea de a răspunde întrebărilor transmise de confrați și sistematizate de ADSA.

  1. [ADSA] Duminică, 19.05.2019, au loc alegerile pentru organele de conducere ale Baroului București, alegeri la care candidați pentru demnitatea de Decan. Spre deosebire de alți ”ani electorali” – 2007, 2011 sau 2015, anul acesta nu au existat dezbateri, campania constând practic în prezentarea de către candidați a unor ”prezentări” și, eventual, a unor programe pe site-urile de specialitate sau pe rețelele de socializare. De ce credeți ca lipsește dezbaterea? Nu ar fi necesară? V-ați fi dorit dezbateri? Daca da, ați făcut vreun demers concret în acest sens?

R: [MIhnea Stoica] [MIhnea Stoica] Observatia este corecta. M-am zbatut singur si nimeni nu m-a dez zbatut. Si m-am si zbatut vreme de patru ani, nu cateva saptamani de campanie. Mi-am dorit dezbateri este putin spus. In realitate, consider ca dezbaterile sunt indispensabile unor alegeri. Mi-am invitat colegii din consiliu la dezabteri, din pacate fara succes. Pentru ca nu cred ca desocotirile anuale ar putea tine loc de informare nici daca ar contine numai realizari magistrale. Un interlocutor a raspuns elegant ca nu doreste sa politizeze profesia.

  1. [ADSA] Candidați pentru un mandat de Decan…Care sunt, în opinia dvs., principalele trei realizări personale ale mandatului dvs. de Prodecan, pe care tocmai îl încheiați? Sunteți mulțumit de ceea ce ați realizat? Vă reproșați ceva

R: [MIhnea Stoica] Cea mai mare realizare coincide si cu cel mai mare repros. Vreme de cateva luni, am afisat un tablou al onorariilor minimale la care contribuisem semnificativ, apoi am renuntat la el inainte cu cateva ore de intrarea sa in vigoare cu cea mai mica majoritate – la diferenta de un vot. Ma mandresc insa cu rezultatul demersurilor pe care le-am intreprins si singur, si impreuna cu alti colegi, bunaoara Nicu Tiberius si Flavia Teodosiu, pe langa Autoritatea Nationala pentru Cetatenii, unde in prezent avocatii au un program dedicat. Alta contributie care sper sa fie considerata ca si realizare a fost implicarea mea in asistenta judiciara care a determinat adoptarea Regulamentului cadru privind asistenta judiciara, unde am reusit sa includ principiul continuitatii si accesul avocatilor la informatii privind cuantumul incasarilor realizate din asistenta judiciara si care a contribuit indirect la adoptarea Protocolului din 2019.

  1. [ADSA] Cum apreciați activitatea în ansamblu a Consiliului Baroului București în acest mandat? Dar a Decanului? Concret, plusuri și minusuri.

R: [MIhnea Stoica] Nu as fi candidat impotriva unui decan perfect. Nici impotriva unui decan cu care sa am aceleasi prioritati. Asta nu inseamna ca subevaluez mandatul domnului Dragne sau ca ii vad numai minusurile. De altfel, nu cred ca domnului Dragne ii poate fi imputat ce a facut, ci numai ce nu a facut. La fel, am criticat frecvent consiliul din care fac parte, nu cand majoritatea a votat altfel decat am votat eu, ci atunci cand a actionat netransparent. Am stiut insa sa fiu si discret. Bunaoara, inainte de campania electorala nu am dezvaluit niciodata ca mi-am dat demisia din grupul de lucru al UNBR privind onroariile minimale pentru ca, atunci cand a fost consultat, Baroul Buucresti, prin consiliu, a stabilit ca tabloul onorariilor minimale dezavantajeaza avocatura bucuresteana

  1. [ADSA] Ce obiective v-ați propus în mandatul viitor? Ce credeți că nu a funcționat bine în activitatea Consiliului?

R: [MIhnea Stoica] Pregatirea profesiei pentru viitor. Lasand la o parte ajustari mai mici sau mai mari ale resorturilor baroului, despre care am discutat pe larg, prevad ca imi voi dedica cea mai mare parte a timpului implicandu-ma in apararea profesiei. Pentru ca in aceasta privinta am principalul conflict de opinii cu domnul Dragne si cu majoritatea consilierilor.  Si atunci nu m-as limita la functionalitatea baroului, ci as implica baroul in procesul decizional astfel incat sa ne bucuram de o fiscalitate asemanatoare cu a stomatologilor, de privilegii ca ale ale notarilor si de protectia asigurata organelor judiciare.

  1. [ADSA] Unii confrați acuză organele profesiei de lipsă de transparență… Cum comentați? Ar fi mai bine să fie publice ședințele consiliului? Eventual să fie transmise live?

R: [MIhnea Stoica] Sunt adeptul transparentei, astfel incat fiecare membru al consiliului sa isi poata exprima public pozitia, asigurand astfel colegilor posibilitatea de a ii evalua mandatul. Prin urmare, reiterez propunerea in care insist de 12 ani de a suprima secretul dezbaterilor si al votului. Eu as imparti sedinta din consliu intr-o parte care poata fi data publicitatii pe orice cale, inclusiv prin transmisii live si o parte nepublica de care nu as abuza. Ultima ar contine solutionarea cererilor individuale (schimbari de nume, de denunumiri sau de sedii, actiuni disciplinare si chestiuni obiectiv nepublice – cum ar fi cele care vizeaza negocierile cu diversi parteneri comerciali). In urma cu mult timp, eram persiflat cand enuntam in premiera ca voi tine sedintele de consiliu in parc astfel incat sa asiste orice confrate interesat la dezbateri. Azi, ideile mele sunt deja puse in practica de barourile progresiste. Revenind si la lipsa de transparenta – opinia multor confrati din compunerea organelor de conducere este reflectata si de maniera in care au participat in campania electorala.

  1. [ADSA] Alții spun că organele profesiei ocolesc problemele reale ale avocaturii, cum ar fi: comportamentul arogant, discreționar și abuziv a unor magistrați, șicanele de la arhivele instanțelor, lipsa locurilor de parcare din incinta instanțelor… Cum comentați?

R: [MIhnea Stoica] Pe acestia trebuie sa ii contrazic. Este adevarat ca activitatea organelor de conducere poate fi evaluata si pe baza eficientei demersurilor intreprinse in acest sens, dar va asigur ca demersuri s-au intreprins si cu totii s-au implicat in solutionarea problemelor care afecteaza toti avocatii. Mai mult,  sunt sigur ca si viitorii consilieri o vor face. Nu am intalnit inca vreun consilier care sa isi exercite cu rea credinta mandatul sau care sa isi ignore cu desavarsire indatoririle. Am intalnit insa si consilieri a caror contributie si-a cam pierdut din eficienta.

  1. [ADSA] Există confrați care cred că Legea nr. 51/1995 este depășită de vremuri. Credeți că avem nevoie de o nouă lege? Dacă da, ce anume ar trebui schimbat?

R: [MIhnea Stoica] Fac parte din categoria celor care militeaza pentru o noua lege, intrucat cred ca forma curenta este sufocata de amendamente. Schimbarile ar trebui sa vizeze nedemnitatea (astfel incat avocatii sa nu mai riste excluderea din profesie ca nedemni in ipoteza amanarii aplicarii pedepsei), incompatibilitatile (astfel incat sa permita avocatilor mai multa libertate), secretul profesional (care sa fie reflectat si in juramant si care sa se bucure de o protectie juridica eficienta), onorariile si regimul acestora (astfel incat avocatul sa poata fi adecvat protejat impotriva abuzului propriului client), organizarea profesiei, asistenta judiciara si procedura disciplinara.

  1. [ADSA] Cum vedeți actuala reglementare a publicității formelor de exercitare a profesiei? Ar fi benefică o liberalizare totală?

R: [MIhnea Stoica] Sigur. Fiindca, pe de o parte, restrictiile curente se aplica numai unora. Nu am vazut actiuni disciplinare promovate impotriva celor care folosesc publicitatea ca pe un mijloc de concurenta neloiala, oricum nu in privinta celor semnificativi. Bunaoara, de la Consiliul UNBR de la Iasi m-am intors cu poza dupa revista din avion unde o societate isi facea o mare reclama. Am prezentat-o apararii profeseiei si dusa a fost. Mult mai importanta insa este nevoia de liberalizare a publicitatii in scopul de a lasa la indemana avocatului un mijloc cu care sa poata face fata concurentei neloiale din online, in legatura cu care avertizeaza insasi UNBR publicand studiile nemtesti si americane privind avocatura in 2030. Eventualul abuz de drept ar putea face obiectul procedurilor disciplinare9. Cum ați vedea ideea ca fiecare confrate care ocupă o demnitate în profesie să prezinte periodic, anual sau semestrial, un raport detaliat de activitate, care să fie postat pe site-ul Baroului?

  1. [ADSA]  Cum ați vedea ideea ca fiecare confrate care ocupă o demnitate în profesie să prezinte periodic, anual sau semestru, un raport detaliat de activitate, care să fie postat pe site-ul Baroului?

R: [MIhnea Stoica] Eu ma gandesc ca fiecare este dator sa isi informeze colegii cu privire la exercitarea mandatului sau. Maniera in care o face il va defini ulterior. Acum discutati cu cel care si-a scris singur toate materialele electorale si care s-a consultat non stop cu colegii pe Facebook. La un moment dat, in 2018, aveam lunar recorduri cu cele mai multe comentarii in grupul de avocati. Dar ce ar fi ca decanul sa posteze pe site periodic (semestrial) prezenta consilierilor la sedinte? A fost una dintre putinele initiative abandonate de domnul Dragne cu care eram in intregime de acord. Eu o voi pune in aplicare. Si asa sunt singurul consilier care am cerut formal revocarea consiliului, in 2008.

  1. [ADSA] Se tot vorbește de informatizare, de dosarul electronic… Instanțele din Ardeal utilizează deja aceste facilități de ani buni. Ca și Prodecan al Baroului București cum vedeți această problemă? Concret, ați întreprins vreun demers?

R: [MIhnea Stoica] Da. Si voi intreprinde mult mai multe ca decan. Sper sa reusesc sa transform accesul informatic la dosar in realitate in primul an de mandat, daca ne vom bucura si de concursul instantelor care administreaza sistemul. M-am consultat foarte mult atat cu colegii de la Cluj si de la Timisoara, cat si  cu Daniel Fenechiu pe tema aceasta si sunt la curent si cu demersurile sale laudabile. Dar, sa fim sinceri, nu imi imaginez ca exista vreun avocat care sa se opuna acestui proiect.

  1. [ADSA] Sunt avocați care i-ar dori un sediu nou, modern și care să ofere o serie de facilități pentru confrați – o bibliotecă, un club al avocaților, spații de discuții… Are Baroul București rezerve financiare pentru un sediu nou? Ați întreprins ceva concret în acest sens?

R: [MIhnea Stoica] Da. Se pare ca domnul Dragne a cautat un asemenea imobil dar nu a gasit. Cel putin asa am aflat din interviul domniei sale de pe juridice.ro, Insa, inaintea publicarii interviului dat pe site-ul uridice.ro, in calitate de prodecan nu fusesem tinut la curent cu demersurile intreprinse. Stiam numai ca perspectiva fusese discutata in consiliu.

  1. [ADSA] Cu privire la rolul Baroului București în cadrul Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România și a Comisiei Permanente, există voci care spun că acesta nu prea există, deșii avem o reprezentare consistentă… Cum comentați?

R: [MIhnea Stoica] Dupa calculele mele, reprezentarea noastra nu este atat de consistenta. Astfel, Baroul Bucuresti ar trebui sa fie reprezentat in Consiliul UNBR de decan si inca 28 de consilieri (raportandu-ne la numarul total de avocati, nu la numarul avocatilor in exercitiu care este avut in vedere expres numai in cazul adunarilor generale) iar in Congres de inca 74 de delegati, in afara celor 29 de consilieri UNBR.

  1. [ADSA] Aveți în vedere măsuri concrete de sprijinire a avocaților aflați la început de drum, altele decât furnizarea unor robe? Dacă da, la ce vă gândiți?

R: [MIhnea Stoica] Da. Ma gandesc la stimularea formelor de exercitare a profesiei sa le permita accesul la clientela personala si la asistenta judiciara. Astfel, rubrica intitulata „Cariere” din site ar putea sa impuna un formular de oferta care sa permita candidatilor admisi la examen sa aleaga informati dintre ofertele disponibile.

  1. [ADSA] Mandatele decanilor sunt limitate la două… Credeți că ar fi un pas înainte ca și în ceea ce privește președintele UNBR , consilierii UNBR, ai barourilor si ai Casei să fie instituită o limitare? Cum motivați răspunsul?

R: [MIhnea Stoica] Nu neaparat. As limita la doua numai numarul mandatelor numai pentru functiile executive – decan si presedinte de uniune. Pentru celelalte functii(consilier al baroului, consilier al uniunii, cenzor, membru al comisiilor de disciplina, consilier al filialelor CAAV) limitarea la doua mandate produce si efecte nedorite. De pilda, un consilier nu ar mai putea fi ales decan dupa ce a epuizat doua mandate, fiindca decanul se numara in randul consilierilor. Mai mult, sa examinam situatia consilierului ales sub un decan, devenit prodecan sub altul si blocat la a candida ulterior. Sa fim bine intelesi, nu este siuatia mea.

Insa as limita drepturile electorale in privinta pensionarilor in activitate, carora le-as permite totusi sa isi duca la capat mandatele si as impune tuturor o limita de maxim cinci mandate, fara a deosebi dupa functia pentru care a fost mandat. De altfel, este greu de acceptat ca din cei treizecisicinci de ani ai stagiului complet de cotizare la casa de asigurari, un avocat sa petreaca mai mult de jumatate ales in varii functii, cu exceptia celei de delegat la Congres. 15. Potrivit reglementarii actuale, in Congresul Avocaților au drept de vot si de a fi aleși in noul Consiliu si membrii Consiliului care își încheie mandatul, chiar daca aceștia nu sunt validați ca delegați la Congres de Adunările Generale ale Barourilor din care provin…Vi se pare corecta aceasta situație? Daca nu, cum vedeți o posibila soluție?

  1. [ADSA] Mandatele decanilor sunt limitate la două… Credeți că ar fi un pas înainte ca și în ceea ce privește președintele UNBR și consilierii barourilor să fie instituită o limitare? Cum motivați răspunsul?

R [MIhnea Stoica] Cum ar putea sa mi se para corecta o asemenea solutie? Eu cred ca legitimitatea provine din reprezentativitate. Or, ipoteza pe care o descrieti constituie probabil reflexia mentalitatii unei  alte generatii, inca majoritare in Consiliul Uniunii. De multi dintre acesti colegi mai varstnici si, mai ales, de colegele mai experimentate ma leaga chiar si o veche admiratie si recunostinta

Domnule Prodecan, vă mulțumim pentru deschidere și vă dorim succes!

Interviu cu dl Mihnea Stoica- actual Prodecan si candidat la demnitatea de Decan al Baroului Bucuresti 

Interviu

Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *