Eleganta, politete si sau ipocrizie

scris de Gabriela Savu

    Cu ani in urma, un foarte bun prieten m-a acuzat ca sunt ipocrita. L-am intrebat la ce se refera si mi-a explicat ca sunt prea politicoasa si asta sigur e o dovada de ipocrizie. 
    Desigur, la momentul respectiv m-a deranjat ideea ca cineva ma poate considera falsa si prefacuta, doar pentru ca sunt politicoasa… . 
    Insa ulterior, aveam sa realizez ca a fi catalogata drept ipocrita e cel mai putin grav lucru care ti se poate intampla in materie de perceptie in avocatura. Pana la urma, ipocrizia implica si o nuanta de perfidie – “calitate” se pare sine qua non pentru slujitorii Justitiei din zilele noastre, ceea ce insemna ca, cel putin in ochii colegului si bunului meu prieten, aveam ceva stofa de avocat … .
    M-am consolat cu ideea ca se putea si mai rau. Cum ar fi fost daca ar fi confundat politetea cu slabiciunea sau, Doamne–fereste, cu prostia … ?
    Prin urmare, draga colega, daca ai in cap idei din astea mic-burgheze, cum ar fi ca asa esti tu politicoasa si ai un comportament elegant, ca asa te-a invatat bunica scolita la pension, uita! Atitudinea asta nu e pentru avocatura.
    Sigur, exista si cazuri fericite: s-ar putea sa primesti atata credit incat sa se considere ca politetea ta “studiata” ascunde abisuri de viclenie si duplicitate si iti poti castiga astfel respectul temator al colegilor si colaboratorilor. Dar acestea sunt cazuri rare si iti trebuie un context special ca sa te remarci si sa te consacrezi in felul asta. 
    Daca nu ai acest “noroc”, risti sa fii catalogata ca fiind prea “moale”. Si cat de frustrant o sa fie cand lumea o sa iti sara in “ajutor” si, intr-un stil patronant si de sus, cineva o sa explice fix cand ti-e lumea mai draga si cui vrea sa  asculte ca tu esti asa … o floare sensibila, mult prea finuta … a se intelege oarecum “neadecvata” pentru profesia noastra … .
    Si daca nu iti bagi repede mintile-n cap, ar mai fi o groaza de pericole care te pandesc:
  – risti sa ii agasezi pe colegii de birou cu ifosele tale: ba ca sa se vorbeasca mai incet ca unii lucreaza …, ba ca ar trebui sa va ajutati reciproc in diverse probleme de organizare – s
emn clar ca esti o fraiera, care vrea sa se dea bine cu sefii si sa se remarce cu orice pret, deci incapabila sa inteleaga cum merg lucrurile pe lumea asta … ca doar alora care castiga o sumedenie de bani pe spinarea colaboratorilor, oricum nu le pasa de clasa muncitoare … .   
  – risti sa te bruftuluiasca orice functionar aflat in exercitiul functiunii … imediat ce te observa asa draguta si cu o exprimare asa politicoasa…. Pai ce, crezi ca daca vorbesti frumos poti sa il intrerupi de la cafea?  
  – clientii au nevoie de o baracuda. Crezi ca o sa dureze mult pana cand coordonatorul biroului o sa te cheme sa iti explice ca a constatat o oarecare nemultumire a clientului X, care si-ar dori sa fii asa, mai ferma … adica mai agresiva … 
  – nu mai vorbesc de instante: pai crezi ca asa vei rezista in fata autosuficientilor impartitori de dreptate? Ma indoiesc… 
    Enumerarea de mai sus, a riscurilor la care te expune politetea si eleganta excesiva e strict exemplificativa si nicidecum limitativa … Dar nu este nicio problema. Eu zic sa stai linistita, daca esti facuta pentru profesia asta, o sa te adaptezi.  
    Adopti un stil intepat sa stie toti ca nu se pot pune cu tine. Pai e clar, ai putea fi asa, cu nasul pe sus, daca nu te-ai baza pe ceva ? Chiar daca esti la inceput de drum, e bine sa fii un pic obraznica, asta e clar ca denota potential !  In avocatura nu o sa te critice nimeni pentru ca esti prea “infipta” si “cu tupeu”!  Dimpotriva, aceste calitati nu vor trece neobservate si imi permit sa apreciez ca sunt chiar un “must have” al profesiei.  Prin urmare, sunt sigura ca te vei descurca de minune. 
    Iti trebuie numai putina rigoare, atentie si detasare si sunt convinsa ca, oricat de bine educata ai fi, vei putea depasi cu bine acest handicap.
    A, sa nu uit !  S-ar putea sa fie nevoie ca din cand in cand sa treci rapid de pe modul “pitbull” pe modul “pisicuta”, insa asta e o chestiune de finesse … si e normal sa fie asa, ca doar nu te poti realiza in profesie si nu poti deveni desavarsita fara sa ai vocatie si talent …   
    P.S.: Orice asemanare cu personaje sau comportamente reale nu este intamplatoare insa textul de mai sus e doar un pamflet, pe care va rog sa il tratati ca atare, adica fara frustrare si fara suparare ….   

Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *